Poluarea apei si a aerului au modificat cursul istoriei pamantului. Alaturi de progrese tehnologice uimitoare, Revolutia industriala de la mijlocul secolului 19 a introdus noi surse de poluare a aerului si a apei.
Pana la jumatatea secolului al XX-lea, efectele acestor schimbari au inceput sa se simta in tarile din intreaga lume. In anii ’60, a inceput sa apara o miscare de mediu care a cautat sa inlature valul de poluanti care curg in ecosistemele planetei.
Din aceasta miscare au iesit evenimente precum Ziua Pamantului si victorii legislative cum ar fi Clean Air Act (1970) si Clean Water Act (1972). Incalzirea globala cauzata de poluarea aerului continua sa fie o amenintare cu care oamenii de stiinta din lume se confrunta.
Revolutia industriala
In ultima parte a secolului al XIII-lea, in efortul de a reduce poluarea aerului, regele Angliei I-ul I a amenintat londonezii cu pedepse dure daca nu incetau sa arda carbune. Cu toate acestea, regulamentele regelui – si cele ale conducatorilor ulterioare – nu au avut prea putine efecte.
Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea si prima parte a secolului al XIX-lea, carbunele era utilizat la scara larga in timpul Revolutiei industriale. Fumul si funinginea rezultate au avut efecte grave asupra sanatatii asupra locuitorilor din centrele urbane in crestere.
In Great Smog din 1952, poluantii din fabrici si seminee acasa amestecate cu condensarea aerului au ucis pe parcursul a cateva zile cel putin 4.000 de oameni la Londra. Cativa ani mai devreme, in 1948, poluarea severa a aerului industrial a creat un fum mortal care asfixia 20 de persoane in Donora, Pennsylvania, si a avut drept consecinta si peste 7.000 de bolnavi.
Ploaia acida, descoperita pentru prima data in anii 1850, a fost o alta problema care rezulta din centralele cu carbune. Eliberarea sulfului si a compusilor azotati produsi de om in atmosfera a afectat negativ plantele, pestele, solul, padurile si unele materiale de constructie.
Legea aerului curat
In 1963, in efortul de a reduce poluarea aerului, Congresul SUA a adoptat Legea privind aerul curat, legislatie care a fost modificata si consolidata in deceniile urmatoare. Cu toate acestea, in 2007, aproape jumatate (46 la suta) dintre toti americanii locuiau in judete cu niveluri nesanatoase de ozon sau poluare de particule, conform American Lung Association (ALA).
Gazul este descris de ALA drept „un gaz iritant, invizibil, care este format cel mai adesea printr-o reactie a luminii solare si a vaporilor emisi atunci cand combustibilul este ars de masini si camioane, fabrici, centrale electrice si alte surse.
Ozonul reactioneaza chimic („oxideaza”) cu tesuturile interne ale corpului cu care vine in contact, precum cele din plaman. ”Irita tractul respirator si poate duce la o serie de probleme de sanatate, cum ar fi de exemplu atacurile de astm, dureri in piept si chiar moarte.
ALA defineste poluarea cu particule (denumita anterior ca funingine) drept „cea mai periculoasa si mai mortala dintre poluantii aerului larg raspanditi.” Poluarea de particule este microscopica si provine din „un amestec complex care poate include cenusa, funingine, evacuare diesel, substante chimice, metale si aerosoli.
Ce este poluarea apei?
La fel ca aerul, apa este la randul ei atacata de numeroase tipuri de poluare. Timp de mai multe sute de ani, oamenii au contaminat, fara sa stie, surse de apa potabila cu canalizare bruta, ceea ce a dus la boli precum holera si tifoida. Potrivit unui raport CNN, un gram de excremente umane contine aproximativ „10 milioane de virusi, 1 milion de bacterii, 1.000 de chisturi de paraziti si 100 de oua parazite.”
Astazi, peste 1 miliard de oameni din intreaga lume nu au acces la apa sigura si la fiecare 15 secunde undeva pe planeta, un copil moare din cauza unei boli legate de apa, potrivit WaterPartners International.
Poluarea a reprezentat si reprezinta in continuare un pericol pentru omenire, iar noi oamenii trebuie sa fim mai responsabili. Putem incerca fiecare sa contribuim la scaderea nivelului de poluare, prin lucruri simple pentru noi, dar deosebit de utile pentru planeta.
Si prin simplul fapt ca nu mai folosim pe cat de mult este posibil, materiale plastice traditionale, si folosim plastice biodegradabile si compostabile, contribuim la reducerea poluarii.
Utilizarea de ambalaje biodegradabile si ambalaje compostabile, reduce emisiile de carbon in mod semnificati in timpul fabricarii acestora. In plus, dat fiind faptul ca sunt materiale care se descompun foarte rapid, acesta este inca un avantaj al acestor materiale.
Procesul de fabricatie a materialelor plastice biodegradabile necesita mai putine cantitati de energie. De asemenea, nu au nevoie de combustibili fosili pentru a fi reciclati. Intrucat necesarul de energie este mai mic, poluarea si impactul asupra mediului sunt reduse semnificativ.
Deci, dupa cum se poate vedea, poluarea este extrem de daunatoare pentru intreg mediul inconjurator, iar oamenii ar trebui sa ia masuri. Chiar si prin simpla utilizare a materialelor plastice biodegradabile si ambalaje compostabile, putem contribui cu totii la reducerea poluarii.
